Doua dintr-o lovitura
Stiu, o sa sariti iar toti cu gura sa imi ziceti ca numai eu pot pati asa ceva. Asa e. Da' pe bune ca nu e vina mea.
In avantul meu de a invata cat mai repede cu putinta limba franceza, am zis sa imbin utilul cu placutul, asa ca am inceput sa citesc toate BD-urile care mi-au cazut pe mana. Sa fie vreo cincisprezece pana acum. Si, ca o eleva silitoare ce vreau sa fiu, am luat chiar si notite si am si invatat by heart expresiile si tot ce mi se parea mie ca imi va fi de folos.
Si cum repetitia e mama invataturii, de ce sa nu pun si in practica ce am invatat cat mai des?
Si-uite-asa, plina de bunavointa, am inceput sa folosesc expresiile cu copiii. Toate bune si frumoase pana cand intr-o zi, in incercarea de a-l face pe unul din copii sa inceteze sa tipe, am urlat la el in gura mare o expresie proaspat invatata (tot de la benzi desenate, bineinteles), care imi suna mie in traducere ca ar insemna "taci". Moment in care copiii au bulbucat ochii la mine si m-au rugat sa repet, sa se asigure ca au inteles bine. Iar eu, in inocenta mea, am repetat si mai apasat, sa vada copii ca io am autoritate, ce mama ma-sii... Ei, numai bine ca aia era o injuratura destul de grava (de unde naiba sa stiu eu asta? Aici toate injuraturile suna a alintaturi...) Bine ca nu era vreun adult print preajma.
Am fost indulgenta cu mine, am zis ca deh, se mai intampla. Dupa care am comis-o iar. Urmatoarea zi. Le-am pus copiilor o piesa in franceza care imi placea mie mult tare. Ei bine, si aia era plina de injuraturi. Sper sa nu se apuce sa o fredoneze...
Si uite asa m-am lasat eu de BD-uri si de muzica si am dat-o pe literatura clasica franceza. Bai, si doar aveam intentii bune...
In avantul meu de a invata cat mai repede cu putinta limba franceza, am zis sa imbin utilul cu placutul, asa ca am inceput sa citesc toate BD-urile care mi-au cazut pe mana. Sa fie vreo cincisprezece pana acum. Si, ca o eleva silitoare ce vreau sa fiu, am luat chiar si notite si am si invatat by heart expresiile si tot ce mi se parea mie ca imi va fi de folos.
Si cum repetitia e mama invataturii, de ce sa nu pun si in practica ce am invatat cat mai des?
Si-uite-asa, plina de bunavointa, am inceput sa folosesc expresiile cu copiii. Toate bune si frumoase pana cand intr-o zi, in incercarea de a-l face pe unul din copii sa inceteze sa tipe, am urlat la el in gura mare o expresie proaspat invatata (tot de la benzi desenate, bineinteles), care imi suna mie in traducere ca ar insemna "taci". Moment in care copiii au bulbucat ochii la mine si m-au rugat sa repet, sa se asigure ca au inteles bine. Iar eu, in inocenta mea, am repetat si mai apasat, sa vada copii ca io am autoritate, ce mama ma-sii... Ei, numai bine ca aia era o injuratura destul de grava (de unde naiba sa stiu eu asta? Aici toate injuraturile suna a alintaturi...) Bine ca nu era vreun adult print preajma.
Am fost indulgenta cu mine, am zis ca deh, se mai intampla. Dupa care am comis-o iar. Urmatoarea zi. Le-am pus copiilor o piesa in franceza care imi placea mie mult tare. Ei bine, si aia era plina de injuraturi. Sper sa nu se apuce sa o fredoneze...
Si uite asa m-am lasat eu de BD-uri si de muzica si am dat-o pe literatura clasica franceza. Bai, si doar aveam intentii bune...
Comentarii