Cum sa iti traiesti viata cu gratie


Cunosc o gramada de persoane (cu mine in frunte) care ar putea sa isi bage lejer ceva in ea de viata daca de maine s-ar busi netul.
Nu stiu cum sunt altii, da' la mine in casa daca (fereasca Dumnezeu, scuip de trei ori in san) pica netul sau se strica calculatorul, e o atmosfera asemanatoare cu priveghiul. Viata nu mai are brusc niciun sens, intru in panica, apoi in depresii, imi pierd pofta de mancare, am cosmaruri cand dorm, iar viata mea sociala e practic, inexistenta.
Nu am sa stau acum sa analizez fenomenul yahoo messenger (cum a aparut, cum ne schimba viata), ca nu-s in masura, desi la cat timp pierd cu el, ar trebui sa imi dau doctoratul pe tema asta.
Faza care ma seaca pe mine e de ce nu se scoate un cod al bunelor maniere pe mess? Ca daca tot am dezvoltat o adevarata societate virtuala, se impune si bunul simt, tre' sa existe anumite limite...

De exemplu, as vrea sa stiu si eu:

- Cate massuri pe zi maxim e ok sa dai?
- Buzz-ul e sau nu o impolitete? Ar trebui folosit doar in cazuri de maxima urgenta?
- Daca dau web-ul, am voie sa mananc intre timp?
- Cand intru e obligatoriu sa dau mass cu "buna" la toata lumea?
- Daca pica netul brusc, data urmatoare cand intru trebuie sa cer scuze tuturor cu care vorbeam in momentul ala?
- La ce interval de timp e preferabil sa setezi idle-ul?
- E ok sa ies fara sa zic pa? Sau zic pa doar celor cu care am vorbit? Dar celor cu care conversatia a ramas suspendata, le mai zic sau nu? Sau, poate e mai bine sa trimit iar un mass :d
- Daca fac baie sau stau pe wc, sau fac orice altceva, e de preferat sa pun la status?
- E frumos sa stai pe invisible?
- E urat sa day copy/paste la conversatii sau la franturi de conversatii?
- E ok sa anunti botezuri sau inmormantari la status?

Pot continua pana maine lista, dar acum ma gandesc la alta...cu lucruri penale care ti se pot intampla pe mess sau la gradul de penibilitate a massurilor/statusurilor de gen "noi poziliiiiici...dati un comment ca nu va cade mana" ...WTF?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Doua pe ziua de azi

Ultimul mohican