duminică, 27 decembrie 2009

Catacombele Parisului

Mi-e lene sa va explic toata istoria; oricum o puteti googali. Tot ce pot sa va spun e ca,desi la inceput mi-a fost un pic frica la 30 de metri sub pamant, mai ales dupa ce citisem o gramada de bazaconii cum ca ar fi sunete ciudate si oameni care dispar sau care lesina din cauza rarefierii aerului, dupa ce am patruns in inima catacombelor (multi turisti s-au intors din drum) am fost cuprinsa un pic de tristete. Ok, mint, Gogosica a fost cuprinsa de tristete, au apucat-o sensurile vietii taman atunci, cand a vazut mormanele de cranii si oase insiruite in grup organizat. Pe mine m-a apucat doar un sentiment de satisfactie, ca am reusit sa fac ceva ce aveam pe lista de must do de vreo trei ani.

Nu e nimic terifiant, dar clar e ceva ce merita vazut. Pentru mine reprezinta mai degraba ceva istoric, nicidecum vreun loc inspaimantator.

Ce trebuie stiut:
- nu aveti voie sub nicio forma sa faceti poze cu blitzul (io am facut shhht, da sa nu ma ziceti);
- in cazul in care aveti gusturi macabre si va tenteaza sa furati vreo teasta sau vreun os de pe acolo, nu o faceti; e la iesire un nene care va controleaza; cand am iesit eu umpluse o masa cu ce gasise prin traistele vizitatorilor- ce o fi fost in capul alora??); plus ca sigur o sa aveti de-a face si cu politia ;)







Un comentariu:

Anonim spunea...

Tac...As fi vrut sa zic ceva, dar is pe picior gresit...
La anu...Blog reloaded din London