Itinerariu cultural


Voioasa nevoie mare, imi iau astazi bocceluta si plec sa vizitez Bois de Boulogne, fara sa ma documentez in prealabil prea mult. Tot ce stiu e ca e un parc enorm, ca are o gradina unde gradinarii au incercat sa planteze fiecare copac aparut in operele lui Shakespeare si cam atat. Ajung acolo si incep sa ma sucesc aiurea, fiindca nu pricep unde incepe si unde se termina parcul. Sau macar care e parcul. Nu are nicio intrare, doar sagetele care il indica. Intru in padurice, ca de fapt, asta era parcul, inaintez pe o potecuta si ma innamolesc (am uitat sa zic ca ploua). Ma invart ca o curca beata. Copaci si iar copaci. Apuc sa ies la soseaua care taie paduricea sau paduroaia, mai degraba, la cat de imensa e...
Drum drept,vant puternic,copaci de o parte si de alta; in afara de masini, pe alei pustiu. Ma hotarasc sa merg drept inainte, fiindca vad niste placute indicatoare care imi promit ca la capat ma asteapta o cascada mare. Sper sa nu fie cu taca si Cascada asta sa fie de fapt, numele vreunui restaurant cum am mai patit-o.
Si merg asa in nestire cre'ca vreo 20 de km, timp in care imi iau claxoane si o alta masina opreste langa mine. Foarte rar ma intalnesc cu cate vreo persoana care imi zambeste ciudat si simte neaparat nevoia sa se bage in seama, sa ma intrebe "ça va madmoiselle?".
Enervata si obosita, dau in final de cascada. Cacat. Hai ca merita vreo 10 km maxim de mers pe jos, da' nu 20. Ce naiba, nu e Urlatoarea. Si mai si ploua. Decid sa ma aventurez prin parc la intoarcere, poate dau de gradina lu Shakespeare, da' de unde atat... Ca pe orice poteca merg, ies la o strada. Intotdeauna alta strada. Asa ca ma resemnez si iau iar drumul de langa sosea.

In fata, o bunoaca de negresa cu juma de fund pe afara, merge in harfe si fanfleuri pe niste cizme de lac cu toc cui. Nici bine nu trec de ea, hop alta bunaciune, asta cu talele pe afara aproape complet. Incep sa ma gandesc ca oi fi mers asa de mult, ca am ajuns pe la Amsterdam probabil. Si uite asa tot bulevardul e plin de exponate care mai de care mai despuiate si mai cracanate si mai aplecate.

Si ca si cum nu e de ajuns, realizez ca nu prea mai stiu pe unde ma aflu, asa ca scot ghidul, poate poate ma dezmzticesc. Si imi pica ochii pe o mica descriere a parcului: "daca sunteti neinsotit, nu e intelept sa va aventurati de unul singur prin padure. Prostitutia si infractiunile sunt in floare".
Injur printre dinti si imi fac o nota mentala ca de acum inainte sa nu mai plec neinformata, in timp ce o masina opreste langa mine, iar soferul imi zambeste seducator. Si doar sunt in trening. Clar astia au o afinitate pentru firile sportive...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Doua pe ziua de azi

Ultimul mohican