Paris, je t'aime

Cateodata ma gandesc la Paris ca la un barbat. Mi-l imaginez brunet, inalt, cu parul brunet, putin lung si ondulat, ochi negri scanteietori si zambet irezistibil. Are un parfum ametitor si e cel mai bun amant din lume.
Auzi despre el tot felul de povesti care il elogiaza si iti doresti sa ajungi sa il cunosti; mai ca te indragostesti numai la auzul numelui.
Iar daca apuci sa il vezi, iti intra in suflet pe veci.
Il vei adora, cand vei fi departe de el ii vei duce lipsa si orice ai face o sa iti dorsti vesnic sa te intorci la el iar si iar.
O sa il iubesti cu toata fiinta, cu toti porii, o sa respiri prin el, o sa fii coplesita si prospetimea si frumusetea lui ce nu se va demoda niciodata.
O sa te faca sa te reindragostesti de fiecare data de el si o sa te surprinda la fiecare pas.
E imposibil sa nu fii sedus complet.
Iti va trezi toate simturile, te va absorbi, te va ameti si va ridica stacheta atat de sus, incat o sa crezi ca nu vei mai gasi niciodata nimic asemanator oricat ai cauta.
Si chiar asa e. Fiindca Paris e The One.